Istoria unui oraş sau cum se scrie istoria

     Multă vreme, destinul localităţii Popeşti–Leordeni a depins de capriciile istoriei sau de vrerea celor puternici. A venit un timp când voinţa propriilor săi locuitori a înfăptuit, cu de la sine putere, calea spre care se va îndrepta această comunitate.
Localitatea Popesti Leordeni are o vechime de peste 2000 de ani. Descoperirile arheologice efectuate în anul 1931 de către Dinu V. Rosetti şi urmate de altele similare, la care şi-au adus contribuţia specialiştii Muzeului de Istorie din Bucureşti, atesta fără tăgadă că primele forme de civilizaţie umană datează încă din neolitic. Bucurându-se de o poziţie geografico-climatică favorabilă, ca loc de tranziţie între diverse forme de relief, primii locuitori au găsit aici condiţii prielnice traiului. Printre ocupaţiile acestor strămoşi amintim: agricultura, viticultura, creşterea animalelor, vânatul şi pescuitul.
Însă, prima atestare documentară a localităţii Popesti Leordeni apare într-un hrisov de la 1530. Acesta, împreună cu alte documente, vin să precizeze date interesante privind istoria fiecăreia dintre cele trei componente ale localităţii: Leordeni, aparţinând multă vreme boierilor Băleni, devine în secolul al XVIII-lea proprietatea marelui logofăt Mihail Manu, căsătorit pe la 1796 cu Smaranda Văcărescu.
O altă parte a acestei localităţi, cunoscută sub denumirea de Popeşti – Români, este atestată de documente încă din veacul al XVI-lea, fiind localitatea de baştină a cronicarului Radu Popescu. De altfel, pe locul unde se află în prezent Şcoala 29 se găsea reşedinţa acestor boieri din “Popesci”. Smaranda, viţă de boieri brezoieni, nora ultimului mare cronicar al Ţării Româneşti, Radu Popescu, lasă moşia sa unei nepoate, căsătorite cu Alexandru Conduratu, fanariot de neam grecesc. În prima jumătate a veacului al XIX-lea, pe moşia boierului Conduratu s-au aşezat locuitori de la sud de Dunăre, care aveau să întemeieze o nouă aşezare umană, cunoscută sub numele de Popeşti-Conduratu, sau Popeşti-Pavlicheni, după numele ritului religios căruia aparţineau strămoşii lor. Aceşti locuitori au îmbrăţişat în decursul vremii religia romano – catolică, devenind o comunitate compactă din punct de vedere lingvistic şi religios.

Cum a luat nastere localitatea Popesti Leordeni


Prin unirea  satelor Leordeni cu Popeşti-Români şi Conduratu, efectuată la 1873, s-a născut localitatea Popeşti – Leordeni. Localul actual al Primăriei a fost construit în anul 1903.
Din veacul al XIX-lea şi până în prezent, populaţia a cunoscut o creştere vertiginoasă, de la câteva sute, iniţial, atingând, potrivit ultimului recensământ, efectuat în anul 2002, cifra de peste 15.000 de locuitori.
Suprafaţa localităţii este de 56,45 km2 (conform datelor înregistrate la 30 iunie 2003), ceea ce înseamnă o densitate medie de 267 loc./km2.
Datorită faptului că se află la mică distanţă fata de centrul Capitală, numai 9 kilometri, Orasul Popeşti–Leordeni a fost  obiectul unor diverse scheme de împărţire administrativă: când comună rurală, când comună suburbană. În ultimele două decenii, locuitorii din Popeşti – Leordeni se trezeau, peste noapte, după cum voiau mai marii zilei, că aparţin fie  Sectorului Agricol Ilfov, fie  judeţului Ilfov. Această arondare a localităţii unui centru administrativ sau altul nu venea în nici un caz în interesul propriilor locuitori. Pentru diverse acte juridice era nevoie să te deplasezi fie la Baloteşti – Săftica, fie la Buftea,  fie la Bucureşti. Ca să nu mai spunem că anumite fonduri sau aprobări veneau de la Capitală, sau de la Judeţ, în funcţie de priorităţile altora sau de cheful lor de moment. Un lucru nefiresc şi contraproductiv.
În ultimul deceniu, întreaga evoluţie  economică şi socială a acestei localităţi dădea vădite semne de încorsetare, de diminuare a ritmului firesc de dezvoltare. Se resimţea, aşadar, necesitatea găsirii unei forme adecvate de administrare, care să vină în interesul locuitorilor, dar să şi faciliteze dezvoltarea economică şi socio-culturală a acestei aşezări.
În fapt, indicatorii cantitativi şi calitativi minimali de definire a oraşelor, prevăzuţi de către Legea 351/2001, erau îndepliniţi cu prisosinţă, cum ar fi de exemplu: numărul de locuitori (de trei ori mai mare decât cel impus de lege), gradul de ocupare al locuitorilor în activităţi neagricole este de 85% faţă de cât cere aceeaşi lege (75%) s.a.m.d. Dar aceste criterii nu erau suficiente. Era necesar ca autorităţile însele să acţioneze hotărât, pentru a găsi soluţia cerută de evoluţia istorică. Totodată, mai trebuia şi voinţa populaţiei. De aceea, eforturile primarului au fost îndreptate cu precădere spre a pregăti cetăţenii din Popeşti-Leordeni să înţeleagă pasul uriaş pe care îl va avea de făcut această aşezare, prin căpătarea statutului de oraş.
Cadrul juridic existent, şi anume: Carta Europeană a Autonomiei Locale, la care România a aderat încă din anul 1997, Legea 351/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului naţional şi Legea 215/2001 privind Administraţia Publică Locală erau necesare, dar nu rezolvau problema. Încă o data, mai trebuia şi voinţa liber exprimată a locuitorilor, care – în cunoştinţă de cauza- trebuiau să-şi manifeste opţiunea. Iar pentru a-şi exprima voinţa în cunoştinţă de cauză,  factorii de decizie ai comunei trebuiau să-şi ia în serios rolul de informare şi de convingere a comunităţii asupra momentului de cotitură pe care aceasta urma să-l trăiscă Rol pe care şi l-au asumat cu toate riscurile, ducându-l însă la îndeplinire cu succes.
Astfel, la data de 21.09.2003 a avut loc referendumul local, la care au participat 6.919 locuitori, din cei 11.240 cu drept de vot. Rezultatul a acestui scrutin a demonstrat clar dorinţa locuitorilor în favoarea declarării ca oraş a comunei Popeşti – Leordeni.
În următoarele câteva luni (proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 februarie 2004 şi de Senat la 18 martie acelaşi an), procesul de legiferare a consfinţit ceea ce locuitorii din Popeşti – Leordeni au exprimat în mod suveran, încă din luna septembrie 2003.     Prin Legea 86/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 316 din 09.04.2004 Parlamentul României a statuat la Art. 1 : “Comuna Popeşti – Leordeni, Judeţul Ilfov, se declară oraş.” Astfel, în numai 8 cuvinte se consemna pentru istorie o întreagă evoluţie de viitor a acestei localităţi. Dar câtă trudă se află în spatele acestui moment important din viaţa unei localităţi ?
Celor care au iniţiat acest proces de transformare a evoluţiei unei aşezări umane – comuna – la cel de oraş nu le rămâne decât satisfacţia lucrului bine făcut, a efortului făcut în slujba comunităţii, spre binele ei şi în interesul tuturor.
Prin descentralizare, prin eliminarea verigilor birocratice, se descătuşează forţe şi energii de neimaginat în trecut. În acest fel, spre exemplu, celor 747 de societăţi comerciale existente li s-au adăugat încă alte câteva sute. Aceasta înseamnă noi şi noi locuri de muncă, înseamnă creşterea resurselor materiale ale locuitorilor dar şi ale oraşului. Respectiv noi posibilităţi de finanţare a unor proiecte de dezvoltare edilitară.
Pornind de la acest element cardinal, toate rezultatele evoluţiei acestei comunităţi vor fi comparate cu anul 2004. Pentru a se vedea de unde am plecat şi unde am ajuns.
Fie ca anii ce vor veni să prilejuiască noi proiecte, noi finalizări de programe, un avânt palpabil spre binele tuturor locuitorilor acestui oraş.

Preluare de pe site-ul oficial al Primariei Orasului Popesti-Leordeni.